Natura ne-a pus la indemana doua legume incarcate cu vitamine care detin recordul binefacerii: usturoiul si ceapa.

Proprietatile nutritive ale usturoiului si cepei sunt marcate in special de prezenta unor importante cantitati de vitamine, mai ales A, B1, B2, C si a unor substante minerale utile printre care: fosfor, sulf, potasiu, iod, calciu, siliciu.

Documente dintre cele mai vechi amintesc de efectele terapeutice ale usturoiului. De exemplu constructorii de piramide din Egiptul Antic consumau usturoi, ceapa si ridichi pentru prevenirea bolilor contagioase. De asemenea, legiunile romane foloseau cantitati insemnate de usturoi in alimentatie. In acele vremuri usturoiul era recomandat pentru tratarea a peste 60 de boli. Medicina populara recomanda usturoiul mai ales in cazuri de hipertensiune si obezitate.

Usturoiul este o planta cu multiple calitati terapeutice cunoscute de multa vreme, avand o serie de efecte benefice pentru organismul uman. Pe langa rolul deosebit pe care il are in buna functionare a sistemului cardiovascular, usturoiul poseda un puternic efect antibiotic, contribuie la procesul digestiei si ofera protectie fata de agentii cancerigeni.

Introducerea cu regularitate a usturoiului si a cepei in alimentatie, contribuie la asigurarea bunei functionari a organelor tubului digestiv, la consolidarea rezistentei fata de agresiuni microbiene si virotice, la regenerarea normala a dermei si la mentinerea tenului frumos. Dar, pe langa virtutiile lor nutritive, ele sunt apreciate si in tratamentul unor boli cronice. Aceste efecte se datoresc celor 200 de substante active pe care le contine: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime. Deosebit de activi sunt cei 70 de compusi ce au in structura lor sulf.

Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanta cu un puternic efect antibiotic. Acest compus rezulta in urma actiunii unei enzime- alinaza- asupra alinei din compozitia plantei. De asemenea este demn de remarcat si continutul apreciabil de seleniu.

Efectele asupra aparatului cardiovascular constau in combaterea tahicardiei si spasmelor arterelor coronare raspunzatoare de producerea crizelor de anghina si a infarctului de miocard, inbunatatind astfel performanta cardiaca. De asemenea, usturoiul previne formarea cheagurilor si a trombozei arteriale.

Usturoiul este un vermifid, fortifiant, laxativ, diuretic, antiseptic, bactericid, rezolutiv, expectorant, febrifug, tonic muscular, hipotensor (scaderea tensiunii arteriale), antireumatismal, antiasmatic, detoxifiant, sudorific, are efect antihelmintic si anticarcinogenetic, fiind si afrodisiac. Contine vitaminele B1 si C, precum si o serie de elemente ca: Brom, Cobalt, Iod, Magneziu, Siliciu si Zinc.

Cercetarile au demonstrat ca utilizarea regulata a usturoiului in alimentatie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie si tratament a arterosclerozei. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mica (LDL) raspunzatoare de formarea ateroamelor si contribuie in acelasi timp la sporirea cantitatii de lipoproteine cu densitate crescuta (HDL), care au un efect protector fata de arteroscleroza.

Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifesta mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale, retiniene, ale membrelor inferioare). Din aceasta cauza poate ameliora durerile de cap si claudicatia intermitenta.

Usturoiul este util in unele pneumopatii, iar datorita efectului antibiotic este indicat in tratamentul virozelor, bronsitelor, traheitelor. De asemenea, accelereaza epitalizarea si vindecarea ranilor. Persoanele care consuma cantitati insemnate de ceapa si usturoi prezinta un risc foarte scazut de aparitie a cancerului gastric, de piele sau de colon.

Usturoiul este foarte eficace in caz de tenie iar medicina populara aminteste folosirea acestuia drept leac impotriva caderii parului.